Geteilte, gemeinsame Welt: Nebeneinander und Miteinander in Rumänien
Un teritoriu ne influențează în măsura în care acesta își arată un parcours (și nu urmează orbește un destin), asta însemnând deci, că acest teritoriu ni se redescoperă permanent în timp și potențial. La 100 de ani de la Marea Unire din 1918 suntem poate înclinați să credem că România a avut un parcours convingător, urmat consecvent de o majoritate consensuală, aspecte ce stau în cele din urmă la baza statalității. Ca și gândire reprezentată, împământenită („pensée interrestrée“, Philippe Pinchemel, 1988) România se prezintă istoric și cultural mai degrabă ca un palimpsest artistic și prețios, ca un compositum de proiecte, recognoscibile în multitudinea culturilor și tradițiilor sale și care corespund diverselor nevoi sociale de reprezentare identitară și de construcție a spațiului și timpului. În calitate de patrie pentru mai multe etnii, confesiuni și idei, în calitate de patrie pentru alungați, refugiați, patrie a celor aflați în exil sau a românilor din diaspora, în calitate de external homeland pentru grupe de populație și minorități din afara granițelor, România își găsește locul pe harta simțirii fiecăruia. În condițiile unei astfel de apropieri și încrengături a acestor imagini propria perspectivă despre sine rămâne incomplet înțeleasă, dezvoltată și trăită, dacă nu se ia în calcul și perspectiva celuilalt. Interesul pentru ceea ce se înscrie în afara devotamentului personal pentru patrie, este hotărâtor, deoarece fenomenele de împărțire și împărtășire – în sensul dublu al vechiului cuvânt partagé – spun ceva esențial despre ordinea interioară a unui construct teritorial, despre capacitatea acestuia de a se reînoi și de a rezista timpului. Pentru a înțelege mai bine România ar trebui abandonate schemele de analiză națională și ar trebui văzută mai îndeaproape dinamica intranațională. E de dorit să se descopere istoria relațiilor din interiorul acestui teritoriu, să se analizeze în porfunzime atât zonele de conflict cât și cele productive.
Multitudinea formelor memoriei atât în literatură cât și în artă, mecanismele de selecție ale imaginilor sensibile din trecut, discursurile și practicile evidente în propagarea culturii, ananliza percepției colective și proiecțiilor spre viitor la nivel de trăire individuală și de transformare identitară, oferta de indentificare pe plan regional și transnațional, modelele culturale ale viețuirii împreună și alăturat, precum și concepte ale toleranței în spațiu restrâns sunt punctele de plecare ale acestei secțiuni.
Anmeldungen sind samt des Vortragstitels sowie einer kurzen (höchstens 15-zeiligen) Zusammenfassung des Vortrags bis zum 20. April 2018 per E-Mail verbindlich an die folgenden zwei Adressen zuzuschicken:
- dem Organisationskomitee auf einer der angegebenen Möglichkeiten:
- durch das Ausfüllen des Online-Anmeldeformulars
- per E-Mail (ggrkongress2018@gmail.com) durch das Ausfüllen des Anmeldeformulars in Word-Format
- den SektionsleiterInnen (siehe die angegebenen Kontaktadressen)